Peștera Veterani – Locul sfânt al dacilor

Una dintre cele mai frumoase atracții turistice din România, Peștera Veterani, ascunde comori deosebite. Este numită sanctuarul lui Zamolxis, iar legendele locului spun că în peșteră, dacii au avut mult timp un altar unde se închinau lui Zamolxis și în cinstea lui făceau sacrificii. La baza acestei afirmații stau ca dovadă oasele de păsări și animale descoperite de arheologi în câteva locașuri săpate în piatră.

Legendele locului mai spun că prin spărtura din peretele peşterii, dimineaţa, intra o rază de soare ce cădea exact pe altarul pe care dacii sacrificau păsările pe care le ofereau ca ofrandă. Romanii, impresionaţi de această istorie străveche, dar şi pentru că grota oferea un foarte bun loc de supraveghere a navigaţiei pe fluviu, au ridicat în interior nişte ziduri, i-au mai făcut câteva întărituri şi au transformat-o într-o mică cetate, pe care au botezat-o Peth.

Peştera Veterani îşi are originea numelui după cel care a fost aghiotantul lui Ianovici, comandantul armatei austriece cantonate la Caransebeş şi care a refortificat peştera la sfârşitul secolului al XVII-lea.

Legendele spun că vestitul tezaur din argint al împărătesei Maria Tereza aparţinând Imperiului Austro–Ungar sau comorile ţarului sârb Obrenovici, ar fi ascunse într-o cavernă închisă cu stânci. Singurul indiciu al locului unde este comoara, ar fi o piatră pe care este încrustat un şarpe.

La peştera Veterani nu poţi ajunge decât pe apă. Cunoscută şi sub numele de Peştera lui Veterani, Peştera din Pânza Curii sau Peştera Piscabara, grota este situată la o înălţime de circa 70 de metri deasupra apei, cu o lungime totală de 173 de metri şi o lăţime de 40 de metri.

În anul 1400, imperiul austriac ridică aici o fortăreaţa. În 1692, fortăreaţa este condusă de generalul austriac de origine italiană, Friedrico Veterani. La sfârşitul secolului XVII-lea, Imperiul Austriac ridică peste ruinele fortăreţei romane ziduri groase de 2 m şi înalte de 4 m, construind un avanpost militar fortificat. Grota putea adăposti maxim 250 de soldaţi şi era folosită ca refugiu împotriva atacurilor turceşti din acea perioadă.

Peştera a fost şi adăpostul haiducilor, iar în timpul celor două războaie mondiale, grota era folosită ca adăpost pentru muniţie şi hrană.

Vizitarea peşterii se face neapărat cu echipament adecvat şi asistaţi de un ghid speolog în tot timpul anului.

Sursa: noischimbamromania